Bătălia de la Adamclisi, Ofiţerul Necunoscut şi Altarul Funerar

Bătălia de la Adamclisi, Ofiţerul Necunoscut şi Altarul Funerar
5 (100%) 1 vot[uri]

Una dintre cele mai sângeroase bătălii purtate în antichitate pe meleagurile Dobrogei noastre a fost, fără doar şi poate, cea de la începutul anului 102 dH (iarna 101-102 cnf multor surse), de la Adamclisi (Troapeum Traiani). Nu vom vorbi astăzi despre Monumentul Triumfal, ci strict despre istoria unui conflict extrem de sângeros, ale cărui ecouri au dăinuit peste timp, aproape două milenii. După victoria repurtată în a doua bătălie de la Tapae, Traian decide să îşi ţină legiunile la sud de Dunăre şi în Moesia Inferior (Dobrogea), aşteptând sosirea primăverii pentru a declanşa un ultim atac decisiv asupra Daciei lui Decebal. Regele de la Sarmizegetusa Regia nu are însă de gând să aştepte să fie atacat. Formează o mare coaliţie anti-romană alături de aliaţi sarmaţi-roxolani, buri-suevi şi iazigi. “Barbarii” trec Dunărea îngheţată, dar un număr mare de călăreţi se îneacă, după ce gheaţa se sparge sub copitele cailor. Tăvălugul însă se pornise iar coaliţia îşi continuă invazia, atacând castre şi oraşe de la Istru. Romanii câştigă două confruntări sângeroase la Nicopolis ad Istrum (Nikiup, Bulgaria) şi Marcianopolis (lângă Odessos, Varna de azi), iar teatrul de luptă se mută în Dobrogea noastră. Bătălia de pe platoul înalt de la Adamclisi reprezintă o încleştare impresionantă de forţe: 15.000 de daci, sarmaţi şi iazigi luptă împotriva unui număr necunoscut de militari romani. Decebal şi ai săi par foarte aproape de un succes însă, în acel moment, un “prafaectus castrorum” comandantul fortificaţiei din zonă intervine decisiv cu soldaţii săi (un atac hotărâtor cu suliţe lansate de baliste) şi reuşeşte să reechilibreze balanţa, înclinând-o chiar în favoarea imperiului. Coaliţia “barbară” este învinsă şi o mare parte dintre războinici mor în luptă, în timp ce supravieţuitorii se retrag înapoi spre Dacia. Roma este învingătoare, dar preţul plătit este unul extrem de scump: nu mai puţin de 3800 de militari ai imperiului şi-au pierdut şi ei viaţa. Prefectul erou, cel care a decis soarta bătăliei, a murit şi el în luptă, iar în memoria sa a fost ridicat la puţin timp după, un Mausoleu care există şi astăzi în spatele Monumentului Triumfal. Numele celor 3800 de romani pieriţi în bătălie sunt onorate pe altarul funerar ridicat din ordinul lui Traian, tot în anul 102 şi care poartă inscripţia: “Pentru slava şi amintirea vrednicilor bărbaţi care au pierit luptând pentru statul roman”. Bătălia de la Adamclisi a reprezentat ultima încercare a lui Decebal de a evita atacarea Munţilor Orăştiei şi a Salbei de cetăţi de lângă Sarmizegetusa Regia. După o pace relativă, în 105 va izbucni al doilea război dintre Traian şi Decebal, încheiat un an mai târziu cu victoria decisivă a Romei şi cu moartea regelui dac. La Adamclisi, în Dobrogea noastră, Altarul celor 3800 şi Mausoleul Eroului au rămas însă ca dovezi ale unei bătălii memorabile, unică în istoria antică a ţinutului dintre Dunăre şi Mare. Cât despre Monumenul Triumfal despre care am învăţat la şcoală, istoria oficială ne spune că acesta a fost ridicat abia în 109, dar tot în memoria confruntării din 102. Despre el, poate ar fi însă mai bine să vorbim într-o cu totul altă poveste…

Sursă bibliografie – George Marcu – „Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor”, Ed. Meronia, Bucureşti 2011

sursă foto – wikipedia.org, metopa 34

[codepeople-post-map]

Un raspuns la Bătălia de la Adamclisi, Ofiţerul Necunoscut şi Altarul Funerar

  1. IARNA BLÂNDĂ, EXISTENŢA CETĂŢII TROPAEUM TRAIANI ANTERIOR BĂTĂLIEI DE LA ADAMCLISI ŞI AMPLASAREA ACESTEIA PE MALUL UNUI RÂU CE ASIGURA LEGĂTURA CETĂŢII CU DUNĂREA – TREI FACTORI CARE AU SCHIMBAT CURSUL ISTORIEI
    După cea de-a doua victorie a romanilor la Tapae, ceva ciudat se întâmplă. Poate din cauza pierderilor, poate din cauza iernii sau a unui alt motiv, invazia se opreşte şi romanii se întorc înapoi. Trupele romane se retrag către baza lor de iarnă într-un oraş fortificat pe Dunăre. Nu luptau iarna şi aşteptau vreme mai bună. Însă dacii nu stau degeaba. Decebal convinge aliaţii săi să lanseze un atac surpriză în sud-est. Şocul romanilor este enorm, pentru că toate acestea au loc iarna. Armata dacă, împreună cu roxolanii și iazigii, traversează Dunărea înghețată şi trec în Moesia (Bulgaria şi Serbia de azi) distrugând tot. Datorită iernii blânde, gheața s-a rupt sub greutatea lor, și mulți au murit în apa înghețată. Pe columnă sunt reprezentaţi călăreţi care se ajută unii pe alţii să treacă în siguranţă. Cele două armate atacă împreună oraşele romane fortificate. Romanii încearcă cu disperare să se apere dar nu au nici o şansă. Dacii cunosc tehnicile romane de asediu şi folosesc berbeci pentru a sparge porţile cetăţilor. Dacii cuceresc cetăţile iar vestea se răspândeşte cu repeziciune, stârnind uimire.
    E nevoie de un contraatac roman şi columna arată în detaliu cum se pregăteau romanii pentru acesta. Ce surprinde e gradul de organizare al armatei romane acum 2000 de ani. Soldaţii se îmbarcă în bărci, echivalentul elicopterelor de transport moderne. Curentul îi duce repede în aval. Sunt conduşi de Traian însuşi şi sunt nerăbdători să-i înfrunte pe daci. Printre întăriri era şi cavaleria. Traian ştie că trebuie să arunce în luptă tot ce are. Bătălia e violentă. Armata romană atacă cavaleria sarmată cu armura lor ciudată, precum solzii de peşte, ce acoperă trupul călăreţului şi a calului. Cele două armate aveau să se înfrunte într-una din cele mai feroce bătălii ale antichităţii, cea de la Adamclisi – Stalingrad-ul antichităţii. Iar accesul zonei la Dunăre se va dovedi a fi în acest caz un major dezavantaj: a favorizat reacţia rapidă din partea lui Traian.
    În partea dreaptă a scenei 35 a Columnei este reprezentat Traian încadrat de intrarea arcuită a porţii unei cetăţi amplasată pe malul apei. Au fost emise diverse speculaţii cu privire la localizarea acestei cetăţi. Însă, în condiţiile în care existenţa râului este o certitudine, putem considera cetatea misterioasă reprezentată pe Columna lui Traian ca fiind fortificaţia romană timpurie Tropaeum Traiani, care exista deja la momentul conflictului. Fortificaţia a fost ridicată de romani pe locul vechii aşezări geto-dacice, incendiată între anii 85-86 e.n., probabil ca urmare a acţiunii armatelor dace sau a cetelor de bastarni şi roxolani aliate lor. Fortificaţia avea ziduri masive din piatră care trasau o formă caracteristică pentru perimetrul incintei, formă ce nu se mai regăseşte la nici o altă fortificaţie romană redată în reliefurile columnei. Datorită configuraţiei terenului pe care a fost amplasată fortificaţia – un platou înconjurat pe toate laturile de pante mai mult sau mai puţin abrupte, constituind o protecţie naturală – aceasta avea doar trei porţi: la vest, sud şi est. Săpăturile arheologice au evidenţiat faptul că porţile de est şi de vest erau porţi-ghilotină, iar o asemenea poartă este reprezentată în scena 35 pentru poarta de vest a cetăţii, în faţa căreia Traian debarcă soldaţii romani. Tot în urma cercetărilor, a fost descoperit un turn rectangular aparţinând porţii de est, inclus în fortificaţia romană timpurie. Şi acest turn este prezent în scena 88, cea în care armata romană părăseşte cetatea şi atacă trupele coaliţiei daco-sarmate.
    Armata romană a fost transportată în aval pe apa Dunării până în dreptul localităţii Rasova de azi, unde flota s-a împărţit în două corpuri de armată. Scena 34 a columnei prezintă un pinten stâncos ce separă apa curgătoare în două ramuri, pe care se deplasează cele două corpuri de armată. Corpul principal condus de Traian, din care făcea parte şi cavaleria, a urcat pe râul care se vărsa în Dunăre (azi în mare parte secat) şi a debarcat în dreptul porţii de vest a cetăţii Tropaeum Traiani unde, după o scurtă repliere, a respins asediul care se desfăşura asupra cetăţii. Apoi, ieşind pe poarta de est, a atacat grosul armatei coaliţiei. În paralel, corpul secundar, format din trupe auxiliare regulate şi neregulate, a urcat pe un afluent al râului şi, debarcând într-o poziţie favorabilă, a atacat tabăra coaliţiei daco-sarmată, după care a făcut joncţiunea cu corpul principal al armatei romane, prinzând armata coaliţiei ca într-un cleşte. Distrugerea taberei coaliţiei este reprezentată sugestiv prin prezenţa unui prunc ucis şi a doi soldaţi daci prăbuşiţi în apropierea carelor încărcate cu provizii, iar identitatea taberei este sugerată prin prezenţa dragonului dacic fluturând deasupra carelor. https://sites.google.com/site/seimenisatdinneolitic/3-1-2-3-adamclisi-mausoleu-din-la-tene

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Transport Constanta Optopeni

ICAR Tours

Iti oferim o paleta larga de optiuni turistice: Turism individual si de grup, Bilete de odihna si tratament, Circuite externe, Sejururi in tara si strainatate, Bilete de avion, Rezervari hoteliere, Asigurari medicale de calatorie, Transferuri zilnice din Constanta si Brasov la Aeroportul Otopeni si retur

Direct Aeroport

Transport privat in regim shuttle bus de la aeroporturile Otopeni si Mihail Kogalniceanu catre Constanta sau Brasov. De acasa pana la aeroport, comod si sigur.

Cazare Litoral - by ICAR Tours

Cazare pe litoral in Romania - avem oferta ideala! Tot ce ai nevoie pentru un concediu reusit cu un buget rezonabil pentru un numar mare de hoteluri pe litoral. Informatii reale de cazare la mare, locuri verificate, oferte si reduceri de nerefuzat. Noi ne ocupam de cazare, tu pregateste-ti bagajele!

MASC - Mamaia Apartments Summerland Club

MASC iti ofera Garsoniere si apartamente de inchiriat in zona de Nord a statiunii Mamaia, cunoscuta la nivel international ca fiind un centru al clubbingului si a celor mai tari petreceri.