Germanii, Atmagea și cerchezii

Germanii, Atmagea și cerchezii

Timp de mai bine de un secol, în Dobrogea au trăit și au muncit zeci de mii de etnici germani. Acești germani dobrogeni au venit pe pământul dintre Dunăre și Mare în trei valuri de migrație (1841 – 1856; 1873 – 1883 și 1890 – 1910). Ne vom referi astăzi la primul val, la pionerii germani care au decis să se stabilească în Dobrogea. Erau urmașii coloniștilor atrași în Basarabia de Rusia Țaristă cu numeroase promisiuni, mare parte însă neonorate (s-a încercat și rusificarea lor). atmadscha_kirche_3

După câteva decenii trăite pe pământul românesc acaparat de Imperiul Țarist, au coborât spre Sud, ajungând să formeze prima comunitate germană de pe teritoriul Imperiului Otoman. Prima colonie întemeiată a fost Acpunar, în 1841. După șapte ani petrecuți aici, coloniștii au plecat și au întemeiat Atmagea. I-au zis Atmadscha, după termenul turcesc Atmaca, care înseamnă, șoim, pasăre de pradă…

Atmagea avea să devină cel mai important centru protestant din Dobrogea, aici fiind construită în 1861 și prima biserică germană din provincie, lăcaș de cult care există și astăzi.atmadscha_hof_jakob_krause Germanii ajunși în Dobrogea erau urmașii unor coloniști veniți din Sudul Germaniei dar și din Nord Est, din Meklenburg sau din Pomerania.

În 1926, un cunoscut profesor din Constanța, Ioan Georgescu scria despre Atmagea: „Satul este pitoresc și interesant, face impresia unei vechi așezări din Germania. Aici lipsește regularitatea meșteșugită a celorlalte comune de coloniști. Casele sunt acoperite de stuf. Așezarea a rămas curat nemțească până în zilele noastre”.

Cei care vizitau satul observau cu uimire că pe acoperișul caselor „unde toți creștinii pun crucea, ei puneau 2 capete de cal cioplite din lemn, după obiceiul din Mecklenburg și Pomerania”. La biserică se păstra cu sfințenie o scrisoare din 1870, de la prințul Germaniei, Friedrich Wilhelm care mulțumea comunității pentru o donație de 25 „napoleondori” – napoleoni de aur.

atmadscha_dorf_1Germanii din Atmagea, ca toți ceilalți stabiliți în Dobrogea în numeroase alte așezări, s-au remarcat prin hărnicia lor reușind să creeze o comunitate înfloritoare. Au trecut însă și prin grave momente de criză. După 1870 în Dobrogea de nord au sosit, cu acceptul otoman, mii de cerchezi prigoniți de ruși în războiul caucazian. „20.000 dintre ei au fost aduși la 10 kilometri Sud Est de Atmagea și au creat colonia Slava Cercheză”.

Noii veniți au creat mari probleme așezărilor învecinate, Atmagea și Ciucurova, pe care le atacau foarte des. Otomanii îi protejau așa că orice reclamații din partea nemților nu aduceau niciun fel de rezolvare. Un pastor pe nume Hochmeister scria: „furau tot, haine, rufărie, cojoace, ghete, hamuri, securi, unelte casnice și agricole. Când au văzut că nemții își fac biserică la Atmagea i-au forțat să care toate materialele de construcție la Slava Cercehză ca să își facă ei geamie”.

Martorii vremii mai scriau: „Cerchezii socot jaful și răpirea lucruri firești, spun că așa este și în natură – Albinele sunt lăsate să muncească un timp, până când umplu stupii, apoi li se ia mierea și ceara. Așa fac și ei cu vecinii lor, care au rolul albinelor, din a căror muncă eu au să trăiască”.atmadscha_kirche_2

Din fericire, situația a luat sfârșit în 1878, după Războiul de Independență și unirea Dobrogei cu România. Cerchezii au părăsit Dobrogea și au trecut în Imperiu, urmându/și protectorii. Atmagea a supraviețuit și a continuat să fie una dintre cele mai înfloritoare coloni germane dintre Dunăre și Mare. Nemții au părăsit Dobrogea în 1940 când au migrat înapoi în Germania, în cadrul proiectului „Acasă în Reich” – Heim ins Reich. Din 16.000 de germani dobrogeni, doar puțin peste o mie au mai rămas aici. De pe urma germanilor dobrogeni ne-au rămas însă poveștile…

Sursă foto – romaniaforum.info – posted by administrator Dan Sambra – imagini de arhivă copyright – Landmannschaft der Dobrudscha und Bulgarien deutsche e.V

Bibliografie

  • Coloniile germane în Dobrogea” – Ioan Georgescu Analele Dobrogei serie veche 1926

  • Călători străini despre Țările Române”, vol.6 Evlyia Celebi

  • Valentin Ciorbea – „Germanii dobrogeni – istorie și civilizație”

  • Nicoleta Doina Teodorescu „The German Colonists in Dobrogea”

  • Constantin Brătescu „Două statistici etnografice germane” (Arhivele Dobrogei 1919); „Populația Dobrogei” (Analele Dobrogei, serie veche 1928)

  • Paul Trager: „Die Deutschen in der Dobrudscha in: Schriften des deutschen Auslandsinstituts zu Stuttgart (Kulturhistorische Reihe Bd. 6), Stuttgart, 1922 (informații folosite de Ioan Georgescu).

  • Citate din Ioan Georgescu, Analele Dobrogei

[codepeople-post-map]

Acpunar – prima colonie germană din Dobrogea

În 1940, mii de etnici germani din Dobrogea şi-au lăsat gospodăriile şi au plecat în patria de obârşie, în baza unui amplu program naţional, intitulat Acasă în Reich, Heim ins Reich. Pentru ei, tărâmul dintre Dunăre şi Mare era acel “acasă”, locul în care ei şi străbunii lor locuiseră timp de aproape un secol… Trei valuri succesive de migraţii într-un singur secol i-a adus pe germani pe aceste meleaguri iar povestea lor a început cu o aşezare numită Acpunar şi pe care noi o ştim acum sub numele de Mircea Vodă, un sat tulcean ce ţine de comuna Cerna. Prima colonie germană din Dobrogea, această Acpunar a fost întemeiată la începutul toamnei 1941. Câteva familii originare din Berezina, Leipzig şi din zona Varşoviei au venit în 1940, la Măcin, au stat acolo aproape un an iar apoi au mers la câţiva zeci de kilometri depărtare, formând colonia de la Acpunar. În scurt timp li s-au alăturat alte familii venite iniţial în zona Brăilei. Dintre aceştia se remarca Adam Kuhn, cel care avea să devină primul primar al Acpunarului (schultze – primar). Germanii au stat doar şapte ani la Acpunar… În 1848, din cauza neînţelegerilor cu turcii din zonă, au părăsit satul şi s-au stabilit nu departe, la Atmagea. Povestea Acpunarului a continuat fără germani dar nicio poveste a satului Mircea Vodă de Tulcea nu poate ignora meritul germanilor ce au întemeiat aşezarea, a germanilor harnici şi organizaţi care au venit în Dobrogea noastră pentru a îmbogăţi istoria acestui meleag al naţiilor de pretudindeni…

 Bibliografie – Coloniile germane din Dobrogea, prof Ioan Georgescu – extras din Analele Dobrogei VII, serie veche 1926

sursa foto – marian tabarna, panoramio.com (Vedere catre Mircea Voda)

[codepeople-post-map]

Legenda satului Tatar Atmagea

Nu departe de Ciucurova, în mijlocul Deliormanului nord-dobrogean era odată o pădure bătrână şi sălbatică, abia călcată de picior omenesc. Şi dacă pe la margini se mai aventurau unii, din când în când, în mijlocul acelor codri nu ajunsese nimeni niciodată. Tocmai acolo se găsea o poiană frumoasă, udată de un pârâu cu apă rece şi limpede asemeni cristalului. Şi veneau aici vieţuitoare de tot felul, fie pentru a se adăpa, fie pentru a mânca din iarba aceea dulce şi gustoasă a poienii. Regele acelei dumbrave fermecate era un Şoim ce străjuia din vârful unui bătrân stejar. Dincolo de pădure însă, oamenii Deliormanului o duceau greu de tot şi mureau de sete, sub soarele ucigător şi secetos al verii dobrogene. Disperarea făcu aşadar, ca într-o zi, un tânăr să se ascundă la umbra codrilor bătrâni şi să umble prin pădure, temându-se să iasă afară, la soare. Rătăcind printre copaci, băiatul ajunse din întâmplare şi în Poiană şi se răcori cu apa minunată a pârâului. A doua zi, tânărul aduse cu el tot satul său şi împreună făcură în mijlocul dumbrăvii un puţ cu apă cristalină. Îi ziseră Poienii Atmagea, după Şoimul ce stăpânea acel tărâm (atmacea – şoim, vultur). Anii treceau dar poiana rămăsese la fel de frumoasă şi de sălbatică. Oamenii din satele învecinate veneau şi luau apă, iar uneori luau Şoimi pentru a-i ajuta la vânătoare de iepuri. Într-o zi, 25 de familii de tătari veniţi de la Crim primiră voie de la Paşă să îşi găsească loc de întemeiat un sat. Ei merseră la Atmagea şi chiar acolo, în Poiana Fermecată, îşi făcură aşezare mare şi bogată, pe care au numit-o Tatar Atmagea sau Vulturul Tătăresc…

 Sursă bibliografie (adaptare) – Analele Dobrogei 1922, învăţător Stan Alexe

Foto – Luca Andrei Dehelean, şoim dobrogean, sursă – sakerlife2mme.hu

[codepeople-post-map]

 

ICAR Tours

Iti oferim o paleta larga de optiuni turistice: Turism individual si de grup, Bilete de odihna si tratament, Circuite externe, Sejururi in tara si strainatate, Bilete de avion, Rezervari hoteliere, Asigurari medicale de calatorie, Transferuri zilnice din Constanta si Brasov la Aeroportul Otopeni si retur

Direct Aeroport

Transport privat in regim shuttle bus de la aeroporturile Otopeni si Mihail Kogalniceanu catre Constanta sau Brasov. De acasa pana la aeroport, comod si sigur.

Cazare Litoral - by ICAR Tours

Cazare pe litoral in Romania - avem oferta ideala! Tot ce ai nevoie pentru un concediu reusit cu un buget rezonabil pentru un numar mare de hoteluri pe litoral. Informatii reale de cazare la mare, locuri verificate, oferte si reduceri de nerefuzat. Noi ne ocupam de cazare, tu pregateste-ti bagajele!

MASC - Mamaia Apartments Summerland Club

MASC iti ofera Garsoniere si apartamente de inchiriat in zona de Nord a statiunii Mamaia, cunoscuta la nivel international ca fiind un centru al clubbingului si a celor mai tari petreceri.