Dobrogea şi misterioasa hartă a lui Piri Reis

Dobrogea şi misterioasa hartă a lui Piri Reis

Despre misterioasa şi controversata hartă a amiralului otoman Piri Reis aţi auzit cu siguranţă. Acest document cartografic ce datează din secolul XVI a născut numeroase dezbateri aprige şi fel de fel de teorii, unele mai surprinzătoare decât altele. Întrebări fără răspuns au apărut mai ales pentru că această hartă a lumii din 1513 prezintă şi coasta Antarcticii (ce conţine Polul Sud geografic), continent descoperit oficial în 1820 de expediţia rusă condusă de von Bellinghausen şi Mikhail Lazarev. Despre existenţa continentului sudic se ştia de mult însă misterul hărţii lui Piri Reis este altul: el prezintă limita insulară a Antarcticii, imaginea ei de sub gheaţă şi nu linia de coastă formată din calota glaciară. Mulţi afirmă că aceste coaste sudice sunt prezentate pe hartă aşa cum pot fi văzute doar dintr-un aparat de zbor şi chiar s-a spus că o asemenea cartografiere nu ar fi putut fi făcută decât acum mai bine de 6000 de ani, sau chiar 9000 de ani (când coastele continentului nu erau acoperite de gheaţă). Sunt teorii şocante! Lăsăm pentru moment însă aceste mari controverse şi revenim la Dobrogea noastră, care apare şi ea pe celebra hartă a lui Piri Reis, hartă a lumii realizată pe piele de gazelă şi intitulată Cartea Navigaţiei (Kitab-i Bahriye). Avem astfel informaţii extrem de interesante despre ţinutul dintre Dunăre şi Mare (Bahr – i-Syzah, Karadeniz), provincie a Imperiului Otoman încă din anul 1420. Pe una din hărţile amiralului apare întreaga Dobroge, cu nume otomane. Insula Şerpilor (nr.1) este Yilan Adasi, Gura Sulina (nr.2) este Sunne Bogazi, Gura Sfântul Gheorghe (nr.4) este Hizir Ilyas Bogazi iar Gura Portiţei (nr.5) – Portice Bogazi. Sunt menţionate şi mai multe localităţi dobrogene: Orasvat (Hârşova, nr.13), Kostence (Constanţa, nr.14), Tuzla (nr.15), Mankalya (Mangalia, nr.16), Rasova (Rasovat, nr.17), Tulca (Tulcea, nr.9), Deyal (Dăeni?, nr.10) dar şi din afara Dobrogei: Kalas (Galaţi, nr.11), Ibrail (Brăila, nr.12) sau Ismail Kal asi (Cetatea Ismail). Cartografierea Dobrogei şi a Europei a fost mult mai facilă decât cea a altor continente, Piri Reis desenând însă şi coastele de Nord şi de Sud ale Americii, Asia, Africa dar şi Groenlanda. Piri Reis a mai făcut apoi o hartă a lumii în 1528, în care este prezentată mai în detaliu America. Geograful şi navigatorul Piri Reis, pe numele său adevărat Ahmed Muhiddin Piri (Reis/Rais înseamnă în turca otomană căpitan sau amiral) a trăit între cca 1465 – 1554 fiind executat din ordinul lui Soliman Magnificul (Suleyman, 1520-1566). Prima sa hartă a lumii, cea din 1513, i-a fost prezentată sultanului Selim I (1465-1520, tatăl lui Soliman) în anul 1517. S-a pierdut timp de mai bine de 4 secole dar a fost descoperită în 1929 în Palatul Topkapî. La realizarea primei sale hărţi a folosit ca surse declarate 20 de hărţi (o altă variantă spune că au fost 34 de hărţi) printre care şi una a lui Cristofor Columb, pusă la dispoziţie de un marinar spaniol care ar fi navigat în 1492 alături de marele navigator. Piri Reis a folosit ca sursă şi hărţi ptolemaice  (realizate la Alexandria, în antichitate de geograful grec Claudius Ptolemeu (87-165 d.H) sau pe baza informaţiilor preluate de la acesta), una arabă (a Indiei) dar şi hărţi portugheze. Partea de hartă care reprezintă Dobrogea nu trezeşte deloc mari controverse faţă de cele din alte continente. Consemnarea localităţilor dintre Dunăre şi Marea Neagră este însă de o mare importanţă pentru istoria provinciei noastre istorice. Cât despre enigmele hărţii lui Piri Reis, controversele şi teoriile continuă…

Bibliografie – Dobrogea în izvoarele cartografice otomane sec.XV -XIX – coordonator Virgil Coman, transliteraţie din turco-osmană Ahmet Yenikale, lucrare realizată cu sprijinul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa; Explore Istanbul – The Piri Reis Map; Islamic Charing in the Mediterranean – JB Hartley, D Woodward; Cristian Terran – Hărţi misterioase – Harta lui Piri Reis – Conspiraţii şi mistere wordpress.com;

Sursa foto – harta nr.2 (detaliu harta lui Piri Reis – sbct Cetatea Varna, Caraburun, Dobrogea în izvoarele cartografice otomaner, pag 15)

[codepeople-post-map]

Misterul cetății Dafne

Doi scriitori antici Ammianus Marcellinus și Procopius din Cesareea au scris despre Dafne, puternica și populata cetate de la Dunăre, extrem de dezvoltată în secolele IV-VI d.H. Mulți au încercat de-a lungul timpului să identifice acest oraș și au fost ridicate numeroase teorii, localizarea sa fiind și astăzi subiect de aprigi controverse. Unii au plasat-o la Turtucaia (Silistra Bulgaria), alții la Oltenița (Călărași) sau în județul Argeș. Această Dafne spun izvoarele c[ a fost construit[ de Constantin cel Mare. De asemenea, este cetatea vizitată în anul 367 de împăratul Flavius Valens înaintea expediției sale contra goților conduși de Athanaric. Pe aici, într-un vad larg al Dunării, Valens a construit un mare pod de vase și și-a condus armata pe țărmul vecin. Două veacuri mai târziu, Procopius scria că aceeași Dafne era rezidită de împăratul Iustinian (527-565), în timpul campaniei sale de reconstrucție a cetăților din Moesia Inferior. Izvoarele antice ne vorbesc despre o o fortificație vastă și de o urbe populată de câteva mii de locuitori. Regretatul arheolog Petre Diaconu o plasa în Dobrogea noastră iar teoria sa este extreme de interesantă. Specialistul susținea că misterioasa Dafne nu ar fi alta decât Sucidava dobrogeană, care a existat pe raza satului modern Izvorele (fostă Pîrjoaia), comuna Lipnița. Potrivit lui Diaconu, Dafne este practic noul nume, pus de împăratul Constantin undeva în anii 328-329, o practică obișnuită, se pare, a celui ce a emis edictul de toleranță a creștinismului de la Milano (313). Diverse monede descoperite prezintă chiar numele de Constantiana Dafne. Unii au tradus însă această legendă a pieselor numismatice ca fiind un elogiu adus victoriei lui Constantin împotriva marcomanilor, pentru că Dafne înseamnă lauri, dafin dar și victorie, biruință, triumf… Teoria este susținută de elemente interesante: la Pîrjoaia / Izvoarele a existat un vad de trecere a Dunării, aici funcționa o stație vamală importantă. La această Sucidava dobrogeană (cealaltă era pe malul opus la Corabia) funcționa o basilică creștină, chiar în secolele IV-V (a fost descoperit un tezaur bisericesc impresionant). Ruinele Sucidavei există și astăzi, ascunse prin pădurea de lângă Izvoarele. Existența Dafnei este certă. Orașul a dat numele unor unități militare distincte precum constantini dafnenses și balistarii dafnenses. Locația Dafnei rămâne încă un mister neelucidat. Existența ei nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Dacă a fost însă această Dafne în Dobrogea, aceasta rămâne însă o enigmă pe care poate nu o vom elucida niciodată…

Bibliografie – În căutarea cetății Dafne, Petre Diaconu, Revista Pontica 4 – 1971; A. Deculescu – Unde a fost Dafne? 1967

sursa foto – pravoslavie.ru  Constantin cel Mare

[codepeople-post-map]

Povestea cetăţii de la Beştepe (Cinci Dealuri)

Beştepe înseamnă în turcă Cinci Dealuri. Astăzi este o frumoasă comună tulceană (la 25 de km de bătrânul Aegyssus) iar numele pus de etnicii musulmani acum sute de ani a supravieţuit peste timp. I s-a mai spus Beştepeaua Turcească, pentru a nu fi confundată cu cea Moldovenească, aşa cum era numită pe timpuri Mahmudia. Cele cinci colinele străjuiesc impunător aşezarea… Este un tărâm încărcat de istorie şi frumoase poveşti… Legenda locului spune că, pe lângă sat a trecut odată, în drumul său spre Tulcea, puternicul sultan Mahmud al II-lea (1808-1839). Stăpânul Imperiului Otoman a fost impresionat de aceste locuri şi a decis să construiască pe cea mai înaltă dintre coline (n.r. altitudine maximă 242 m) o puternică cetate, de unde se putea străjui uşor întreaga zonă. Fortificaţia a fost imediat ridicată şi mulţi ani, de aici, otomanii au controlat atent regiunea…Povestea este una frumoasă însă de urma cetăţii din legendă nu a dat nimeni, niciodată… La Beştepe sunt însă multe fortificaţii şi ce este interesant, sunt mult mai vechi decât cea din povestea sultanului Mahmud. La 1 kilometru Nord Est de Sat, în zona Piatra lui Boboc se găsesc ruinele unei dave getice datată acum mai bine de 2300 de ani. Lângă Beştepe sau chiar în vatra satului se mai găsesc vestigii şi aşezări din vremea străbunilor geţi, din timpul romanilor sau din epoca romano-bizantină… De urma cetăţii lui Mahmud nu a dat încă nimeni, dar nicio legendă nu apare fără sâmburele său de adevăr. Cine poate ştii… Poate stă ascunsă sub colinele înverzite, aşteptând momentul potrivit pentru a-şi spune întreaga poveste…

 Sursă foto – wikimapia.org; dealurile Beştepe – poză încărcată de fcşerban în 2012

[codepeople-post-map]

Misterul ţinutului Hyperboreea – ţara perfectă, “de lângă Istru”

Cu toţii am citit în mitologia greacă despre Hyperboreea, paradisul îndepărtat, Sălaşul Preafericiţilor, tărâmul minunat unde locuitorii săi, hyperboreenii trăiau 1000 de ani (n.r.sau chiar nemuritori, cum adesea credeau despre ei geţii!), erau fericiţi şi fără să cunoască bolile lumii sau slăbiciunile bătrâneţii. De mai bine de două milenii, omenirea se chinuie să localizeze acest ţinut mitologic iar cărturari din toate seminţiile lumii s-au chinuit să îşi demonstreze teoriile, plasând acest meleag ideal în diverse zone ale globului. Una dintre teoriile cele mai interesante este însă cea care plasează Hyperboreea în Dobrogea noastră. În sprijinul acestei variante ar veni numeroase scrieri antice. Astfel, grecii numeau acest pământ cel “de dincolo de Boreas”, adică de zeul vântului de Miazănoapte, care potrivit mitologiei olimpiene se născuse în Tracia. Deci la nord de Tracia ar fi trebuit să se găsească acest ţinut minunat. Despre hyperboreeni se spunea că ar fi nişte supra-oameni din neamul pelasgilor, popor străvechi şi misterios, care poate a existat înaintea daco-geţilor noştri, tot pe aceste pământuri. Pindar scria că după ce a ajutat la construirea Troiei, zeul Apollo “s-a întors în patria sa natală de lângă Istru, în ţinutul hyperboreenilor”. Clement din Alexandria menţiona la rândul său că Zalmoxis (forme corupte – Zamolxis, Zamolxe), zeul daco-geţilor era şi el hyperboreeu. Potrivit lui Macrobius Istrul (Dunărea) este un “fluviu hyperboreean” iar alţi autori antici au spus că Alexandru Macedon şi apoi Traian au adus ofrande fluviului Istru, despre care se ştia că este sacru. Marţial numea triumful lui Domiţian în Dacia drept “Hyperboreus Triumfus”. Hecateu şi Diodor din Sicilia plasau şi ei tărâmul mitic la nord de Tracia şi aproape de Istru, adesea la gurile de vărsare ale fluviului, deci în Nordul Dobrogei.  Sunt multe teorii, multe controverse… Indiferent dacă acest tărâm paradisiac a existat sau nu, fie că a fost sau nu în Dobrogea noastră, în Dacia sau pe alte meleaguri, povestea lui este una frumoasă şi merită să fie nemuritoare, asemeni hiperboreenilor săi…

[codepeople-post-map]

Kurgan Vizir – Misterioasa Movilă de la Isaccea

În zona vechii necropole a cetăţii Noviodunum, de la Isaccea, există mai mulţi tumuli funerari, morminte cercetate de-a lungul timpului de către arheologi şi în care s-au descoperit numeroase vestigii de mare importanţă. Una dintre movilele de lângă Isaccea refuză însă cu încăpăţânare să îşi dezvăluie tainele. Este Kurgan Vizir, cea mai mare movilă dintre toate, şi a cărei poveste trezeşte, de mai bine de un secol, aprigi controverse. Are o înălţime de aproape 70 de metri, o circumferinţă de 400 şi o pantă de înclinare ce atinge adesea şi 75 de grade. Se spune că turcii au construit această movilă artificială, peste mormântul unui mare demnitar, un vizir care ar fi fost înmormântat în acest loc. Un călător străin, Martin Gruneweg, scria undeva în secolul al XVII-lea că soldaţii turci au fost puşi să aducă pământ din alte locuri pentru a ridica Kurganul (Movila) şi pentru că nu aveau destule care, şi-au folosit propriile fesuri. O legendă similară, povestită prin satele din zonă, spune că soldaţii care au construit movila şi care trebuiau să plece la război şi-au lăsat fesurile pe Kurgan şi şi-au jurat un lucru: când vor termina luptele, să se întoarcă la movilă şi să îşi ia înapoi fesurile, cu tot cu pământ. Din păcate, aproape nici unul dintre acei militari turci nu s-a mai întors de la război şi astfel, Kurganul a rămas la fel de înalt. Mulţi specialişti consideră că uriaşa movilă era folosită şi ca un excelent punct de observaţie pentru supravegherea vadului de trecere al Dunării situat în zona Isaccea Noviodunum. Secretele de la Kurgan Vizir nu au putut fi încă desluşite. Poate această movilă este protejată de spiritul demnitarului înmormântat acolo, şi care nu vrea, încă, să îşi dezvăluie taina…

Sursă foto deschidere –  trilulilu.ro (foto litografie –H de Bearn, Kurgan Vizir 1828), foto galerie Noviodunum.ro

[codepeople-post-map]

ICAR Tours

Iti oferim o paleta larga de optiuni turistice: Turism individual si de grup, Bilete de odihna si tratament, Circuite externe, Sejururi in tara si strainatate, Bilete de avion, Rezervari hoteliere, Asigurari medicale de calatorie, Transferuri zilnice din Constanta si Brasov la Aeroportul Otopeni si retur

Direct Aeroport

Transport privat in regim shuttle bus de la aeroporturile Otopeni si Mihail Kogalniceanu catre Constanta sau Brasov. De acasa pana la aeroport, comod si sigur.

Cazare Litoral - by ICAR Tours

Cazare pe litoral in Romania - avem oferta ideala! Tot ce ai nevoie pentru un concediu reusit cu un buget rezonabil pentru un numar mare de hoteluri pe litoral. Informatii reale de cazare la mare, locuri verificate, oferte si reduceri de nerefuzat. Noi ne ocupam de cazare, tu pregateste-ti bagajele!

MASC - Mamaia Apartments Summerland Club

MASC iti ofera Garsoniere si apartamente de inchiriat in zona de Nord a statiunii Mamaia, cunoscuta la nivel international ca fiind un centru al clubbingului si a celor mai tari petreceri.