Cele trei tezaure ale Poloniei, – Comoara Regală, Trenul cu Aur, Portul Constanţa şi povestea navelor „Eocene”, „Suceava” şi „Ardealul”

Cele trei tezaure ale Poloniei, – Comoara Regală, Trenul cu Aur, Portul Constanţa şi povestea navelor „Eocene”, „Suceava” şi „Ardealul”

Pe 1 septembrie 1939, Germania Nazistă atacă Polonia. Este semnalul declanşării celui de Al Doilea Război Mondial, cumplita conflagraţie în care au fost angrenate aproape toate statele lumii şi în care aveau să îşi piardă viaţa peste 73 de milioane de oameni, militari dar mai ales civili. Aliaţii intră în război alături de Polonia dar aceasta este deja atacată de Forţele Wermachtului şi nu poate face faţă invaziei lui Hitler. Guvernul Poloniei decide să transfere peste graniţe tezaurul său. De fapt tezaurele, pentru că au fost nu mai puţin de trei…

Toate trei aveau să ajungă în România şi în cele din urmă să plece din ţara noastră, pe unde altundeva decât prin Portul Constanţa, spre Turcia şi apoi spre Vestul aliat.

Primul tezaur este cel format din Rezerva de Aur a Băncii Poloniei, în valoare de 463 de milioane de zloţi (peste 45 de milioane de dolari). Contactat pe 11 septembrie, Guvernul României (ţară aflată în stare de neutralitate) este de acord ca acest prim tezaur să tranziteze ţara noastră şi apoi să plece din Constanţa. Trenul cu lingouri de aur pleacă din Polonia pe 13 septembrie (o mică parte din încărcătură este descărcată la Dubno), intră în România şi ajunge în Portul Constanţa. Consulul britanic şi căpitanul Portului Constanţa găsesc imediat nava care să transporte tezaurul. Este „Eocene”, un tanc petrolier britanic care aparţine companiei „Socony Vacuum Oil”. În seara de 15 septembrie 1939, la bordul ei sunt încărcate 1200 de lăzi conţinând 80 de tone de aur, în lingouri. Nava nu pleacă încă. Există mari probleme: Germania prin ministrul Fabricius protestează oficial la Bucureşti dar ministrul afacerilor străine Grigore Gafencu îi spune că România nu se opune unui tranzit de simplă marfă. Cei de pe „Eocene” se aşteaptă la tot ce e mai rău dar riscul a fost deja asumat. Nava ridică ancora pe 17 septembrie din Portul Constanţa şi ajunge în Bosfor. Stă în radă două zile, apoi marfa e descărcată şi dusă prin Turcia până în Beirut (Liban) unde e preluată de nave franceze („Emile Bertin”, „Vauban” şi „Epervier”). Aurul Băncii Poloniei va fi dus la Toulon. Aventura sa nu se va încheia aici ci va continua ani buni (Tezaurul se va întoarce în Polonia în 1947). Ne întoarcem însă la nava care a transportat Tezaurul. Vasul a fost scufundat pe 20 mai 1942 în Mediterană, în largul coastelor egiptene, din zona oraşului Alexandria. „Eocene” făcea parte dintr-un convoi şi a fost lovită de torpila unui submarin german. Din fericire, toţi cei 43 de marinari de la bordul ei au reuşit să scape cu viaţă şi au fost „pescuiţi” de alte vase. Cam atât despre primul tezaur al Poloniei.

Un al doilea tezaur salvat prin România şi prin Portul Constanţa a fost cel al Fondului Apărării Naţionale (FAN) „rezultat din sume încasate prin vânzarea imobilelor proprietate de stat şi din fonduri alocate prin lege. Conţinea obiecte de argint, ceasuri, potire, verighete, piese de valoare” (conform sursei M. Moldoveanu). În total vorbim despre piese de argint în greutate de peste 2, 3 tone (2303 kg), ambalate în 61 de lăzi. De data asta, statul român este el cel care pune la dispoziţie transportul. Marfa este încărcată pe nava Suceava şi părăseşte Portul Constanţa tot în a doua jumătate a lunii septembrie 1939 (va fi escortat până în Bosfor tot de vase româneşti). „Suceava” va ajunge în februarie 1940 la Marsilia, unde Tezaurul FAN va fi descărcat. Să rămânem puţin însă la vasul Suceava şi la soarta lui… Navă creată în 1922, în Germania, sub numele Albert Vogler (şi nu Albert Feigler cum a mai apărut), ea fusese cumpărată în 1933 de Guvernul nostru. Pe 20 aprilie 1943, Suceava face parte dintr-un convoi ce merge de la Constanţa la Sulina şi care este escortat de distrugătorul Regina Maria. Sunt atacaţi de ruşi iar Suceava este lovită de trei torpile lansate de pe un submarin S 33. S-a scufundat iar toţi cei 28 de marinari de la bord şi-au pierdut viaţa… Tragedia a avut loc la aproximativ 15 mile marine Est de Sulina iar epava s-a scufundat la 90 de metri adâncime.

Am ajuns şi la cel de al treilea Tezaur polonez, care a fost salvat prin Portul Constanţa… Este Tezaurul Muzeului Wawel din Cracovia, edificiu istoric reprezentativ al Poloniei, fostă reşedinţă regală şi apoi palat prezidenţial. Aici se aflau obiecte de valoare inestimabilă, emblematice pentru istoria statului. Pentru a nu cădea în mâinile naziştilor s-a decis mutarea acestui tezaur. I s-au alăturat imediat şi alte piese de mare preţ, aduse de la Castelul Regal din Varşovia. Pentru a înţelege importanţa acestui Tezaur Regal menţionăm doar câteva dintre piesele deosebite: spada folosită în 1320 la încoronarea regelui Wladislaw I Lokietec (Ladislau cel Scurt 1320-1333); Colanul de Aur al lui Sigismund III (sec XVI), rege al Poloniei, Mare Duce al Lituaniei şi rege al Suediei; obiecte aparţinând celebrului Ian III Sobieski, regele federaţiei polono-lituaniene între 1674-1696). „O spadă regală sfinţită, o coroană de aur din 1792 şi steaguri turceşti capturate la asediul Vienei (n.a. al doilea asediu al Vienei, din 1683, când acelaşi Sobieski a apărat cu succes cetatea)” erau doar alte piese ale acestui inestimabil tezaur. Acest al treilea tezaur polonez a fost depozitat în Bucureşti până în noiembrie 1939. Este apoi transportat la Constanţa şi urcat la bordul navei „Ardealul”. În ianuarie 1940 a ajuns la Marsilia şi apoi la Aubusson. În vară va ajunge în Marea Britanie tezaurul regal va fi urcat pe nava de linie Bathory iar aventura sa va continua…

Potrivit dr. Carmen Irene Atanasiu, nava Ardealul a fost construită tot în Germania, în 1922, la Wilhelmshaven. S-a numit iniţial Emil Kirdorf iar numele i-a fost schimbat odată cu preluarea ei de către România. Era tot navă de tip A asemeni vaselor Suceava, Peleş etc. Potrivit specialistului sus-menţionat a avut un rol foarte important în război, a participat la misiuni deosebite şi operaţiuni militare pe măsură. Este singura navă a tezaurelor care a supravieţuit Războiului şi care a revenit în 1945 în Portul Constanţa pentru reparaţii capitale…

Bibliografie selectivă – Milică Moldoveanu – Trei tezaure pribege şi prima lor escală – România, Magazin Istoric, an XI, nr.10 (127) oct.1977 şi nr.7 şi 8 din 1968; Cristian Păunescu, Mihaela Tone – Aurul polonez la Banca Naţională a României. Bucureştiul Cultural nr.95, România în al Doilea Război Mondial, marinarii.ro; Epave în Marea Neagră din al Doilea Război Mondial – wikipedia .ro, Dr. Carmen Irene Atanasiu – SMR Ardealul, 2011, romaniaforum.info/marina comercială română; stefanbathoryoceanliner.weebly.com – tresure evacuation from the wawel castle

sursa foto – stefanbathoryoceanliner.weebly.com – tresure evacuation from the wawel castle, sabia de incoronare

[codepeople-post-map]

Petre, cel de acum 1000 de ani, de la Capidava…

Era o zi de vară caniculară, cu un soare care ne ardea efectiv cu ale sale 35 de grade aruncate fără milă asupra pământului! Eram la Capidava, printre ruinele marii cetăți romane, dar lucrul mergea greu. Din oră în oră, Dunărea ne primea cu brațele deschise, dar era atât de cald, încât te uscai  instantaneu, atunci când ieșeai din apă.

Doamna arheolog ne-a chemat sub umbrarul de lângă casă și ne-a sfătuit să mai așteptăm acolo un timp, „până mai cade Soarele”. Între timp, a scos din depozit cea mai de preț piesă descoperită de-a lungul timpului pe șantierul Cetății de la Cotitură. Era un ulcior din lut, pe care am văzut inscripționat, cu litere grecești, numele Petre. Doamna ne-a spus că, deși este scris în altă limbă, numele are forma specifică limbii române și nu pe cel al slavonei sau al celei grecești.

Capidava

Este prima consemnare a unui nume românesc, fiind datat în secolul X, iar asta face ca piesa ceramică să fie de o importanță extraordinară. Nici măcar umbrarul nu mai rezista atunci în fața soarelui, săgețile sale fiind de neoprit. Era același soare de care, în urmă cu un mileniu, se ferea și olarul Petre, cel care a făcut probabil obiectul și care s-a semnat pe el, intrând astfel în istorie.

Interesant este că, de ulciorul de la Capidava, făcut de olarul Petre, mi-a adus aminte zilele trecute un prieten arheolog pe care îl cheamă Petre. Mai mult, ulciorul a fost descoperit în 1967, de un țăran din Topalu, pe care îl chema Petre. Omul l-a găsit în timp ce lucra pe un sector condus de regretatul profesor Petre Diaconu.

În 2012, pe 29 iunie, de Sfântul Petre, Muzeul Național de Arheologie a organizat o expoziție despre ulciorul cu cel mai vechi nume românesc. Și în încheiere, trebuie menționat faptul că unii specialiști consideră că Petre nu este numele olarului, ci o invocație adresată Sfântului Petre, apostolul pescar, pe care acum 1000 de ani, oamenii de pe malul Dunării, îl considerau patronul lor spiritual…

[codepeople-post-map]

Histria – cel mai important șantier arheologic din România

[codepeople-post-map]Histria – Filmul compus din patru episoade prezintă povestea celui mai important oraș antic al Dobrogei, supranumit Pompeiul României. Cetatea întemeiată de coloniștii greci în sec. VII î.H a existat timp de aproape un mileniu și jumătate. Histria este acum cel mai important șantier arheologic din România și este vizitat în fiecare an de zeci de mii de turiști români și străini.

Cetatea Histria

Cetatea Histria – episodul 1:

Cetatea Histria – episodul 2:

Cetatea Histria – episodul 3:

Cetatea Histria – episodul 4:

Adamclisi – Unul dintre cele mai frumoase situri arheologice ale României

Adamclisi – Unul dintre cele mai frumoase situri arheologice ale României, Adamclisi (Tropaeum Traiani) este compus din trei obiective distincte: monumentul triumfal, cetatea antica și muzeul. În acesta din urmă sunt expuse atât metopele care în urmă cu 1900 de ani se găseau pe monument, cât și trofeul ridicat de împăratul Constantin cel Mare. Adamclisi a fost locul în care, la începutul secolului II, s-a purtat o mare bătălie și potrivit istoricilor, împăratul Traian a ridicat monumentul în cinstea numeroșilor soldați căzuți în luptele cu dacii și cu aliații acestora.

Situl Arheologic - Adamclisi

ICAR Tours

Iti oferim o paleta larga de optiuni turistice: Turism individual si de grup, Bilete de odihna si tratament, Circuite externe, Sejururi in tara si strainatate, Bilete de avion, Rezervari hoteliere, Asigurari medicale de calatorie, Transferuri zilnice din Constanta si Brasov la Aeroportul Otopeni si retur

Direct Aeroport

Transport privat in regim shuttle bus de la aeroporturile Otopeni si Mihail Kogalniceanu catre Constanta sau Brasov. De acasa pana la aeroport, comod si sigur.

Cazare Litoral - by ICAR Tours

Cazare pe litoral in Romania - avem oferta ideala! Tot ce ai nevoie pentru un concediu reusit cu un buget rezonabil pentru un numar mare de hoteluri pe litoral. Informatii reale de cazare la mare, locuri verificate, oferte si reduceri de nerefuzat. Noi ne ocupam de cazare, tu pregateste-ti bagajele!

MASC - Mamaia Apartments Summerland Club

MASC iti ofera Garsoniere si apartamente de inchiriat in zona de Nord a statiunii Mamaia, cunoscuta la nivel international ca fiind un centru al clubbingului si a celor mai tari petreceri.