Piața Ovidiu, centrul evenimentelor culturale și gastronomice ale orașului constanța va găzdui a doua ediție a Festivalului Vinului Dobrogean PONTUS EUXINUS, ce se va desfășura între
Mai mult...Germanii, Atmagea și cerchezii
Timp de mai bine de un secol, în Dobrogea au trăit și au muncit zeci de mii de etnici germani. Acești germani dobrogeni au venit pe pământul dintre Dunăre și Mare în trei valuri de migrație (1841 – 1856; 1873 – 1883 și 1890 – 1910). Ne vom referi astăzi la primul val, la pionerii
Constanța ultimului veac (III) – Croaziere, călătorii pe mare, flota comercială și „școala de marinari”
Portul Constanța s-a dezvoltat foarte mult în primele decenii ale secolului XX. Prima instituție de navigație civilă românească, Serviciul Maritim Român (SMR) fusese înființat în 1895, avea sediul la București dar baza navală se afla, evident, în cel mai mare oraș al Dobrogei. Din primul an de existență, SMR deservește, prin flota sa, rute maritime
Constanța ultimului veac (II) – Hoteluri, restaurante și prețuri în 1924
În plină perioadă interbelică, turismul în Constanța cunoaște o mare înflorire. În „Ghidul ilustrat” din 1924 sunt menționate numeroase hoteluri, de diverse categorii. De lux erau Palace și Regnier, în timp ce Grand-Hotel, Regina și Bulevard făceau parte din clasa I. Urmau apoi Elita, Highlife, Metropol, Bristol, Regal, Comercial, Central, Princiar, Minerva, Carol, Paris București
Legenda statuii de la Dionysopolis – Balcic
Astăzi cunoaștem acest oraș sub numele de Balcic și puțini sunt românii care nu au vizitat acest loc pitoresc de pe țărmul dobrogean al Mării Negre. Nu vom vorbi acum despre celebrul Castel al Reginei Maria, cu a sa grădină minunată. Lăsăm poveștile moderne ale Balcicului și ne întoarcem în timp mai bine de două
Legenda lui Ac Baba – Șoimul Alb, piratul de la Cap Caliacra
Este unul dintre cele frumoase locuri de pe țărmul nostru pontic, un tărâm plin de legende. Este Capul Caliacra (Kaliakra) – “capul frumos”, un promontoriu impunător ce lasă uscatul și se avântă semeț în apele Mării Negre. Am mai vorbit despre legenda celor 40 de fecioare ce s-au sacrificat aici pentru a scăpa de cei
Silistra, fortăreața Medjidi Tabia, planurile lui Von Moltke și vizita sultanului reformator în Dobrogea
Pe vremuri, în perioada Imperiului Roman, s-a numit Durostorum și a fost unul din marile orașe ale provinciei Moesia Inferior. Alte nume purtate au fost Durostor, Drâstor, Drastar și în fine, Silistre, cum i-au zis turcii (turco-otomană). Aparținând Bulgariei, Silistra de astăzi este în continuare un oraș dobrogean cu povești extraordinare. Ne vom concentra asupra
Legenda corbilor din Pădurea Babadag – “De la Cantemir cetire”
Domnitor al Moldovei (1693; 1710-1711) și în același timp mare cărturar, Dimitrie Cantemir a trecut de mai multe ori prin Dobrogea noastră, fie în drumul său spre Constantinopole (Istanbul), fie la întoarcerea sa de acolo. S-a oprit și în Babadag, care în acele vremuri, la început de veac XVIII era un mare și sfânt oraș
Balada nunţii de la Hârşova – Sava Latinul şi încercările mirelui
Marii culegători de folclor de la finele secolului XIX au descoperit în Dobrogea noastră diverse variante ale unei balade extreme de interesante. Este vorba despre peţirea unei fete foarte frumoase, fiica unui anume Sava sau Savai, un “latin” bogat din oraşul Hârşova. Povestea este, pe scurt, următoarea: un tânăr bogat din Bucureştiul Evului Mediu, însoţit
Evangelia – Epava de la Costineşti
De-a lungul anilor, am fost de zeci de ori la Costineşti şi am văzut-o… Întotdeauna, de pe ţărm, fie din staţiune, de lângă Obelisc, fie de mult mai aproape, chiar de pe mal, în Golful Francezului. Niciodată, până duminica aceasta, nu am avut însă ocazia să o văd de sus, într-un răsărit absolut superb. Epava
Strunga, satul cu cinci oameni şi biserica veche de un secol
Pe malul lacului Oltina, nu foarte departe de comuna cu acelaşi nume, se află Strunga, cel mai mic sat al Dobrogei. La recensământul din 2002 aici trăiau 20 de suflete, astăzi are oficial doar cinci locuitori, dar de fapt, doar trei îşi duc aici traiul de zi cu zi, ceilaţi doi sunt doar pe hârtie…
