Există mai multe Vișine în România, însă numai una dintre ele a avut norocul s-o arunce Dumnezeu în locul unde se îmbrățișează nisipul adus , hăt,
Mai mult...Fabuloasa poveste a măicuței de la Mănăstirea Strunga
Din vechiul sat Câșla, așezat cu nu foarte mulți ani în urmă pe malul lacului Oltina, n-a mai rămas mare lucru. Doar vreo două case locuite. Nici măcar numele nu mai este scris altundeva decât în memoria celor de-ai locului: câțiva bătrâni, sătenii din localitățile învecinate. Acum, i se spune Strunga, așa cum te și
Blestemul familiei lui Ahmed Bey – Trecătoarea – O legendă de la Dervent
Era înalt și voinic încă, deși timpul trecuse peste el și adunase deja vreo cincizeci de ani de viață. Își purta mustața frumos aranjată și avea mereu grijă să își aranjeze vârfurile ieșite în afara obrazului, să nu gândească vreo clipă cineva, fie acela musulman sau ghiaur, că el, onorabilul Ahmed Bey, ar putea fi
Moartea lui Lazăr Derera – O poveste a Cazinoului
Este ora 6 dimineața… Zorii zilei de 16 august abia au mijit iar razele soarelui încep deja să arunce timid săgeți colorate de lumină pe plaja încă sălbatică a Mamaiei. Polițaiul Nicolea Popp își freacă ochii încercând să alunge somnul. Dormea atât de bine pe canapeaua de la post, atunci când aghiotantul îl trezise brusc
Răzeşii lui Kogălniceanu, Conu Dumitrache şi haiducul Aldea
La vreo şapte ani după Războiul de Independenţă, fostul prim ministru şi ex-ministrul de externe Mihail Kogălniceanu era cel mai important proprietar de pământuri din Dobrogea. Doar în zona Techirghiol-Movilă – Tuzla, politicianul deţinea cam 1000 de hectare. Mâna de lucru era săracă pe atunci, familiile de colonişti din alte zone ale ţării abia începeau
Charnabon, Misteriosul rege al geţilor şi legenda lui Triptolemos
Acum aproape două milenii şi jumătate, în anul 468 î.H, la Atena, Sofocle câştiga Premiul pentru cea mai bună tragedie cu piesa „Triptolemos”, în cadrul festivalului Dionysia. Îl învingea pe celebrul Eschil, un alt părinte al piesei tragice greceşti (alături de Sofocle şi de Euripide). În această piesă apare un personaj negativ, Charnabon (Carnabon), „care
Originea numelui Constanţa – Cartierul creştin şi împărătesele Romei
Poate că mulţi dintre dobrogeni ştiu deja, dar Black Sea Tales se adresează tuturor românilor care iubesc tărâmul dintre Dunăre şi Mare şi care, poate, până acum nu au intrat în posesia acestor informaţii. Constanţa – fostă Kustenge, Kostendge (turcă otomană), Kostence (turcă modernă), Constanza (latină) sau Tomis, cum au numit-o grecii din Milet acum
Capitala Rusiei Kievene a fost trei ani în Dobrogea – Proslavița, Cetatea de la Nufăru
Pare greu de crezut dar este adevărat! La sfârșitul sec.X, puternicul cnezat al Rusiei Kievene și-a avut capitala într-o cetate ale cărei ruine se găsesc astăzi pe raza comunei Nufăru, județul Tulcea. Se ajunge ușor, de la Tulcea spre Murighiol, având în stânga brațul Sfântul Gheorghe. Pe drumul principal un indicator te informează că o
Sarichioi și legenda viței de vie
Sarichioi… o localitate tulceană desprinsă parcă din povești. Este satul cel plin de flori al lipovenilor și reședința comunei cu același nume. În secolul al XVIII-lea, persecutați religios de Petru cel Mare și apoi de Ecaterina a II-a, lipovenii s-au așezat în Dobrogea, cei mai mulți dintre ei, pe malul Razimului (Razelm) acolo unde se
Constanța ultimului veac (IV) – Curățenia orașului și ordonanțele comunale
Orașul Constanța avea în 1930 o populație de 58.258 de locuitori (conform unui recensământ) dar potrivit surselor vremii, numărul real se ridica la aproximativ 65.000 de persoane. Orașul se afla în plină ascensiune economică și se dezvolta într-un ritm alert, de la an la an. Regulile de conviețuire urbană erau extrem de clare, fiind stipulate
Dobrogea interbelică – Statistici interesante din județele Constanța și Tulcea, din urmă cu peste 80 de ani (I)
La prima vedere un document plictisitor, cu foarte multe tabele și date seci, „Anuarul Statistic al României – anii 1935 și 1936” este în măsură să ofere informații extrem de interesante, din toate domeniile, despre Dobrogea anilor 30. Dobrogea avea în 1930 o populație de 811.000 locuitori dar era formată din patru județe: Constanța, Tulcea,
